Hideomi Koinuma, profesor la Universitatea din Tokyo, este visătorul din spatele proiectului Sahara Solar Breeder Project, o iniţiativă care, spune profesorul, ar putea să furnizeze o cantitate considerabilă din energia lumii. Ideea: punerea la punct a unui proces care transformă nisipul din Sahara într-un siliciu de înaltă puritate, potrivit pentru realizarea de panouri solare, construirea de fabrici în Algeria care să producă acele panouri fotovoltaice şi montarea de staţii de energie solară pe toată suprafaţa deşertului. Apoi, transportarea cantităţii abundente de energie produsă pe distanţe mari – în jurul Africii, Europei şi Orientului Mijlociu, prin linii de transmisie superconductoare de temperaturi înalte.

Este un plan extrem de abiţios, dar Koinuma are harul de a convinge că se poate şi trebuie realizat. Acesta a convins două agenţii japoneze – Japan Science and Technology Agency şiJapan International Cooperation Agency – să finanţeze proiectul pentru cinci ani, cu suma de un milion de dolari americani pe an, în timp ce Ministerul Educaţiei din Algeria a consimţit, de asemenea, să contribuie cu o anumită sumă. În luna august a acestui an, colaboratori din întreaga lume s-au întâlnit în Japonia pentru a discuta următorii paşi ai proiectului.

„Din punct de vedere ştiinţific, este posibil”, spune Koinuma, „dar există încă probleme tehnice care trebuie depăşite”. Rolul său este de a studia producţia de siliciu de înaltă puritate din nisipul Saharei, care spune acesta, se poate realiza prin îmbunătăţirea procesului Siemens, o tehnică datând din 1950 şi folosită în mod curent pentru producerea siliciului pur. Koinuma crede că va fi posibil să crească eficienţa în procesul de purificare şi să creeze cantităţi mari de siliciu pur din nisipul deşertului, dar, spune acesta, pentru a-şi testa ideile are nevoie de cuptoare specifice şi de „mai mulţi bani”.

Acesta este un alt motiv pentru care profesorul este interesat de cooperarea cu Algeria şi alte ţări din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu. „Ţările arabe sunt foarte interesate de energia solară”, spune Koinuma. „Ştiu că în prezent sunt bogate datorită petrolului, dar că acesta nu este infinit – în 50 de ani, puţurile lor de petrol ar putea să sece. De aceea, acum, când obţin o mulţime de bani din petrol, trebuie să investească şi să se pregătească pentru următoarea generaţie de energie”.

Koinuma şi colegii săi nu sunt singurii care văd un mare potenţial energetic în Sahara. FundaţiaDesertec din Germania şi Proiectul Medgrid din Franţa susţin construirea de staţii de energie regenerabilă în întregul Nord al Africii şi în Orientul Mijlociu. Aceste două organizaţii europene, care dispun de sprijin guvernamental şi al industriei, sunt mult mai avansate decât proiectul Sahara Solar Breeder, dar directorul Desertec spune că propunerea lui Koinuma este binevenită. „Orice idee care oferă o soluţie pentru o lume cu o populaţie în creştere, cu combustibili fosili în scădere şi provocări ecologice, trebuie luată în considerare”, spune Thiemo Gropp, director şi cofondator al Desertec Foundation.
Totuşi, există diferenţe de abordare. Desertec and Medgrid argumentează că celulele solare fotovoltaice sunt inferioare staţiilor de energie termică solară (unde reflectoarele produc căldură pentru a acţiona o turbină), pentru că energia produsă de acestea din urmă poate fi stocată mai uşor pentru a produce energie în timpul nopţii.

Sursa: IEEE Spectrum