Cercetătorii americani au descoperit o metodă revoluţionară pentru ştergerea permanentă a amintirilor traumatizante, deschizând astfel calea către obţinerea unor medicamente eficiente împotriva sindromului posttraumatic, relatează dailymail.co.uk.

Cercetătorii de la John Hopkins University din Statele Unite au reuşit să elimine o proteină dintr-o anumită regiune a creierului, responsabilă cu reapariţia senzaţiei de teamă. Testele au fost efectuate pe şoareci. După eliminarea proteinei, şoarecii nu au mai retrăit senzaţia de teamă asociată în trecut cu sunetele foarte puternice.

Astfel, subiecte abordate în literatura şi cinematografia ştiinţifico-fantastică vor putea fi folosite în curând şi în viaţa reală, de vreme ce oamenii de ştiinţă au descoperit metoda prin care pot şterge amintirile dureroase.

Conceptul a fost prezentat în filmul "Strălucirea eternă a minţii neprihănite/ Eternal Sunshine of the Spotless Mind" (2004), în care actorii Jim Carrey şi Kate Winslet interpretează rolurile a doi foşti iubiţi care iau hotărârea să îşi şteargă din minte toate amintirile legate de relaţia lor, marcată de o despărţire dificilă.

Cercetătorii americani, al căror studiu a fost publicat în revista medicală Science Express, consideră că descoperirea lor prezintă o serie de implicaţii majore pentru pacienţii ale căror vieţi au fost marcate de frică.

"Atunci când se produce un eveniment traumatizant, acesta creează o amintire dureroasă, care poate dura o viaţă întreagă şi poate avea efecte devastatoare asupra acelei persoane. Studiul nostru, care descrie mecanismele moleculare şi celulare implicate în acest proces, deschide calea către posibilitatea de manipula acele mecanisme, cu ajutorul unor medicamente, administrate în paralel cu şedinţele de terapie comportamentală, la care recurg persoanele suferind de sindrom posttraumatic", a declarat Richard L. Huganir, coordonatorul studiului.

Şedinţele de terapie comportamentală diminuează reacţia emoţională a pacientului în faţa unor amintiri traumatizante, fără a şterge însă complet acele amintiri. Din această cauză, reapariţia acelor amintiri este destul de frecventă.

Cercetătorii americani au studiat circuitele nervoase din nucleul amigdalian, acea zonă a creierului unde se declanşează senzaţia de frică, în cazul oamenilor şi al animalelor.

Folosind sunete pentru a produce frica, oamenii de ştiinţă au remarcat faptul că anumite celule din nucleul amigdalian au produs o sarcină electrică mai mare, după ce şoarecele în cauză a fost expus, brusc, la sunete de intensitate ridicată.

Cercetătorii au detectat creşteri temporare în concentraţia unei proteine - receptor AMPA permeabil la calciu -, la câteva ore după apariţia senzaţiei de frică, care a atins apogeul la circa 24 de ore de la producerea sunetelor şi a dispărut 48 de ore mai târziu.

Această proteină este extrem de instabilă şi poate fi înlăturată din celulele nervoase.

"Ideea era să înlăturăm acele proteine şi să slăbim conexiunile din creier cauzate de traumă, ştergând astfel amintirea în sine", a declarat coordonatorul studiului.

În cadrul experimentelor care au urmat, oamenii de ştiinţă au constatat că gradul de eliminare a acestei proteine a depins de modificările de natură chimică din structura proteinei GluA1.

Şoarecii care nu au prezentat aceste modificări chimice ale proteinei GluA1 au retrăit senzaţia de frică, cauzată de sunete puternice, spre deosebire de şoarecii care au prezentat acele modificări chimice şi care nu au mai retrăit amintirile traumatizante.

Autorii studiului consideră că un viitor medicament, conceput pentru a stimula eliminarea din celule a receptorilor AMPA permeabili la calciu, va putea fi utilizat pentru a îmbunătăţi procesul de ştergere definitivă a amintirilor dureroase. Medicamentul va putea fi prescris persoanelor afectate de sindromul posttraumatic, asociat de obicei cu războiul, violurile şi alte evenimente traumatizante.

Studiul a fost finanţat de National Institutes of Health şi de Howard Hughes Medical Institute din Statele Unite ale Americii.