Leul se duce în jos. Nu e o cădere dramatică, deși ieri am asistat la o devalorizare a acestuia destul de importantă (conform Băncii Centrale Europene, variația a fost de 1,1%). Nu fac referiri la cotațiile caselor de schimb valutar, pentru că acolo fenomenul speculativ e evident. Lumea caută vinovați, dar chiar dacă am reuși să găsim unul, nu cred că ar ajuta la ceva.
Haideți să vedem ce zice teoria despre factorii care influențează cursul valutar. Mă abțin să comentez ce spun unii „specialiști” pe această temă, aceste opinii sunt bune de filmul ”Teoria conspirației”, și nu pentru un alt fel de teorii. Și ajung undeva în zona de economie gri, practicată de „băieții deștepți”…
La fel de greșit (și simplist) ar fi să tragem concluzia că avem un singur factor care influențează cursul valutar. Să îi luăm pe rând:
- factori economici – cu mici excepții, nu prea s-a schimbat nimic aici, de pe o zi pe alta. Da, Dacia, cel mai renumit brand al nostru, a închis temporar producția. Dar nu ieri.
- factori de ordin monetar – dobânda BNR, să zicem – la fel, nu am auzit de vreo schimbare din partea BNR, dobânda de referință e aceeași din martie 2012.
- factori sociali, politici sau psihologici
- poziționarea pe piața internațională – sunt curios ce s-a putut schimba aici. Tot la BB+ suntem, conform S&P, nu?
- raportul dintre cerere și ofertă al leului față de alte monede pe piața externă – noi suntem ca și inexistenți aici.
- factori economici, politici, militari, psihologici internaționali – aici avem o știre de joi: rata dobânzii BCE a scăzut sub 1 la sută. Care, conform DW, nu ar fi o știre proastă. De războaie în zonă n-am auzit, Siria rămâne, în continuare, sub tirul doar al declarațiilor, nu au venit extratereștrii și nici nu s-a descoperit vreun zăcământ imens de țiței.
Influența burselor internaționale nu o iau în calcul, atât timp cât BVB nu contează, cu milionul ei de euro tranzacționați pe zi… Dacă ar fi fost altceva, s-ar fi simțit și la vecinii noștri. Dar acolo mișcarea monedei naționale e alta (o creștere de 0.2% înregistrată ieri), deși economiile lor sunt mult mai sensibile la ce se întâmplă pe plan mondial. Nu o să vorbesc nici despre implicarea BNR în susținerea cursului.
Și acum, dintre toate cele de mai sus, pe termen scurt (vorbesc de zile), la noi a acționat o singură grupă de factori: grupa factorilor sociali, politici și psihologici. E evident că au conlucrat toți trei. Iar rezultatul…
Nu ar trebui să facem din asta un capăt de țară. Da, ne cresc ratele. Dar ne cresc cu valoarea unei beri mai bune, de import. Un 2.5 la sută în ultimul timp (două luni) nu e un dezastru, dar duce leul departe de ceea ce prognoza Comisia Națională de Prognoză. Poate că ar trebui să fim un pic mai responsabili și să nu ne aruncăm să cumpărăm doar de frică. Dar nici să băgăm capul în nisip, ca struții.
Și, în încheiere, iată și un fragment interesant (sublinierea îmi aparține):
„Political and Psychological Factors
Political or psychological factors are also believed to have an influence on exchange rates. Many currencies have a tradition of behaving in a particular way such as Swiss francs which are known as a refuge or safe haven currency while the dollar moves (either up or down) whenever there is a political crisis anywhere in the world. Exchange rates can also fluctuate if there is a change in government. A few years back, India’s foreign exchange rating was downgraded because of political instability and consequently, the external value of the rupee fell. Wars and other external factors also affect the exchange rate. For example, when Bill Clinton was impeached, the US dollar weakened. During the Indo-Pak war the rupee weakened. After the 1999 coup in Pakistan (October/November 1999), the Pakistani rupee weakened.” – sursa
Vorbim de Statele Unite din perioada Clinton, nici vorbă de criză pe atunci… Și nu vorbim de război, de lovitură de stat, de schimbări majore în politica guvernului SUA. Vorbim de o punere sub acuzare plecată de la un scandal cu tentă sexuală.
Sursa foto: aici.
0 comentarii